Astăzi, nu trăim neapărat o criză de ofertă culturală, ci mai degrabă una de profunzime. Suntem înconjurați de stimuli, dar rareori atinși într-un mod transformator.

Trăim astăzi într-o epocă a satisfacției imediate (fast gratification), o epocă în care algoritmii rețelelor sociale dictează ritmul nostru de consum. Cultura, asemeni celebrei madlene a lui Proust, ar trebui să fie oaza care ne trezește simțurile amorțite, transformând un simplu gest într-o poartă către profunzimile propriei noastre ființe, către simțire, luciditate și, de ce nu, către o oarecare lentoare în experimentarea ei.